Salariații poartă o răspundere patrimonială pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Aceasta înseamnă că atunci când acțiunile sau inacțiunile unui salariat duc la pierderi financiare pentru companie, acesta poate fi tras la răspundere

Conform prevederilor Codului Muncii, salariații nu răspund de pagubele provocate de forță majoră sau alte cauze neprevăzute, care nu puteau fi înlăturate. Această prevedere asigură o protecție rezonabilă pentru angajați în fața evenimentelor extraordinare ce pot interveni în desfășurarea activității lor.

In situația în care angajatorul constată că salariatul a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, prin acordul parților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. O notă de constatare și evaluare a pagubei reprezintă instrumentul prin care se inițiază acest proces. Prin intermediul acestei note, angajatorul și salariatul pot colabora în stabilirea unui acord privind recuperarea daunelor. Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileste în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.

Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare, iar ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depași împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv. In cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să il fi despagubit pe angajator și cel în cauză se incadrează la un alt angajator, reținerile din salariu se fac de către noul angajator pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.

Conform prevederilor legislative, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților nu poate depăși echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Această limitare își propune să ofere o protecție echitabilă salariaților, prevenind eventuale abuzuri sau exagerări ale angajatorilor în evaluarea daunelor. De asemenea trebuie menționat în situația în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc în condițiile Codului de procedură civilă.